Opera Naţională Română din Timişoara este o instituție de operă, operetă şi balet, publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România. Opera Naţională Română Timişoara a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Primul director al Operei a fost Aca de Barbu.

Timişoara a fost şi este cel mai puternic centru cultural din vestul României. Aşezarea geografică favorabilă, la confluenţa între Europa centrală şi cea de est îi conferă Timişoarei o largă deschidere pe plan cultural. Situată la mai puţin de 700 km distanţă faţă de 13 capitale europene, a avut de-a lungul timpului o conectare continuă la valorile culturii europene. Populaţia acestui spaţiu multietnic şi multicultural, aparţinând diverselor etnii şi confesiuni religioase, face din Timişoara un model de civilizaţie europeană. Începând cu ultimul sfert al sec. XVIII-lea în Timişoara au avut loc în mod frecvent stagiuni de operă cu un repertoriu variat, cu nimic inferioare celor din marile oraşe europene, multe fiind prezentate aici la puţin timp (4 ani) după premierele lor absolute. Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în 1871 după planurile arhitecţilor vienezi F. Helmer şi H. Fellner (constructori a numeroase săli de teatru din Europa) şi a fost terminată în 1875. Două incendii de proporţii au devastat clădirea, primul a avut loc în 1880 iar cel de-al doilea în 1920, rămânând intacte doar aripile laterale ale clădirii. Reconstrucţia din 1928 păstrată până în prezent îmbrățișează stilul neobizantin românesc.. Inedit este faptul că în această clădire îşi desfăşoară activitatea în mod armonios patru instituţii de artă - caz unic în Europa: Opera Naţională Română, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat şi Teatrul Maghiar Csiky Gergely.

După plecarea Operei din Cluj în 1945 (aflată la Timișoara din 1940 din cauza Dictatului de la Viena) nu se putea imagina o Timişoara fără spectacole de operă. Dragostea şi interesul timişorenilor pentru acest gen, se putea evalua după frecvenţa spectacolelor pe afişe şi după afluenţa publicului.              

Spectacolul inaugural al Operei Romane din Timisoara a avut loc la 27 aprilie 1947 cu opera "Aida" de G. Verdi. A fost un spectacol de neuitat, de inalta tinuta artistica, un triumf al artei interpretative romanesti semnalat ca atare de periodicele vremii. Pe scena, in fata publicului si a inaltei asistente, (primul ministru de atunci Dr. Petru Groza), dar si prin megafoane, afara in Piata Operei, directorul Aca de Brabu adresa miilor de auditori, urmatoarele cuvinte:

"Iata visul nostru implinit !
Se deschid portile acestui asezamant de arta lirica, pentru a raspandi ca un far luminos arta cantului si a muzicii - citadela culturala intr-o provincie atat de infratita cu muzica si poezia. In acest Banat, care prin traditiile lui este indreptatit a avea o opera proprie, aici, in tara cantului unde de veacuri rasuna melodiile duioase ale doinei romanesti..."

Turneele întreprinse în ţară şi în străinătate de colectivul Operei Române din Timişoara au întrunit atât aprecierea publicului, cât şi a criticii de specialitate din majoritatea țărilor europene, dar și din țări mai exotice ca: India, Qatar ș.a.
La data de 24 septembrie 2004, Operei din Timişoara i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a meritelor acestui colectiv pentru întreaga muncă asiduă depusă în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.
Un alt eveniment major înscris în istoria acestei instituţii, face parte din categoria politicului. Revoluţia Română de la Timişoara din Decembrie 1989 a început şi s-a derulat în Balconul clădirii, clădire a cărei imagine a făcut înconjurul lumii.

Festivalul Internațional Timișoara Muzicală

La iniţiativa marilor muzicieni Nicolae Boboc, dirijor şi director al Operei Române din Timişoara şi a lui Ion Românu, dirijor şi director al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara, în stagiunea 1968-1969 are loc prima ediţie a Festivalului „Timişoara Muzicală”, gândit să devină un eveniment al anului, o manifestare de ţinută. După cea de-a VI-a ediţie, festivalul devine anual iar din anul 1993, internaţional. Ambele instituții organizatoare: Opera Națională pentru secțiunea lirică și Filarmonica „Banatul” pentru secțiunea simfonică, propun publicului programe și evenimente artistice deosebite din repertoriul românesc și internațional, timp de 30 de zile.

De-a lungul acestor ediţii au răspuns invitaţiei organizatorilor, nume sonore ale liricului naţional şi internaţional care au fost încununaţi de laurii succesului în spectacolele realizate de Opera timişoreană: Giuseppe Zampieri, Louis Quilico, Ivette Perrin, Hirako Yamane, Amelia Benvenutti, Gloria Lind, Gaetano Bardini, Dan Iordăchescu, Teodora Lucaciu, Cleopatra Melidoneanu, Ion Dacian, Maria Bieşu, Elena Cernei, Nicolae Herlea, Medeea Amiraşvili, Giuseppe Taddei, David Ohanezian, Corneliu Stavru, Valentin Teodorian, Nelly Miricioiu, Iuri Marusin, Vladislav Piavko, Ludovic Spiess, Octavian Naghiu, Victoria Bezeti, Angela Gheorghiu, Maria Slătinaru-Nistor, Elena Stoianova, Elena Gudzi, Corneliu Murgu, Ileana Iliescu, Margareta Drozdova, Valerii Kirilov, Galina Mezenteva, Konstantin Zakunski, Elena Moşuc, Leo Nucci, George Petean, Roberto Scandiuzzi, Marianne Cornetti ş.m.a.

În ceea ce privește secțiunea lirică, festivalul reunește pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara evenimente artistice de vârf, care să reprezinte o încununare a celor mai frumoase spectacole, celor mai importante titluri din repertoriul curent al instituției sau titluri prezentate în premieră și care beneficiază de aportul artiștilor sau ansamblurilor invitate din țară și din străinătate.